sâmbătă, 14 mai 2016

Ce facem cu mobilierul din lemn al bunicii?


   Când spun mobilierul din lemn al bunicii, mă gândesc la mobilierul vechi, nu neapărat la cel care aparține sau a aparținut bunicilor noastre. Fiecare dintre noi este la un moment dat pus în fața acestei dileme: ce să facem cu o piesă sau cu mai multe piese de mobilier vechi din lemn care într-un fel sau altul au ajuns să fie în posesia noastră? Încercăm să vindem aceste piese deși știm că prețul pe care îl putem obține nu prea justifică efortul, le scoatem pur și simplu afară din casă în ziua în care serviciile publice adună obiectele vechi, îl dăruim unor oameni care cu siguranță se vor bucura de câteva scaune, de o masă, de un dulap de bucătărie, de o servantă, de
un pat sau de un șifonier? Putem lua oricare din aceste decizii și o vom lua cu siguranță pe cea care
ne este confortabilă.

   Din punctul meu de vedere, mobilierul vechi din lemn este o valoare și indiferent de stil, de perioada în care a fost fabricat, este net superior oricărui mobilier fabricat astăzi din plăci aglomerate,

luni, 9 mai 2016

Casa Naturală Demetra


 Tema Proiectului „Casa Demetra” este extinderea  pe orizontală și pe verticală a unei case vechi cu  fundație din piatră zidită și extinderea  funcționalității existente prin crearea în Mansardă  a două Ateliere de Creație. La Parter s-a configurat  spațiul necesar pentru o baie și s-a creat  un spațiu  foarte comod și bine structurat destinat lecturii.  Terasa închisă cu acces din dormitorul matrimonial  și din curte, este o construcție suplă, transparentă,  destinată relaxării și a hobby-urilor. Proiectul a fost  creat pentru o familie de artiști care au dorit ca în  intimitatea locuinței lor să aibă tot ce le este
 necesar pentru a putea să se dedice în totalitate  creației, să-și continue discursul creativ și în  același timp, să se relaxeze și să-și urmeze  pasiunile. 


 Din punct de vedere tehnic și funcțional „Casa  Demetra” este o locuință semipasivă realizată pe o  structură din lemn termoizolată cu saltele din lână.  Este o construcție independentă energetic cu  costuri minime în exploatare. Proiectul conține  soluțiile tehnice și echipamentele necesare pentru  producerea energiei electrice din surse  regenerabile: panouri fotovoltaice, panouri solare,  centrală eoliană. Pentru anotimpul rece s-a optat  pentru soluția de încălzire cu panouri  termoradiante „Sunjoy” pozate pe plafoane pentru  a obține maximum de randament. 

Pentru suprafețele interioare ale pereților și pentru suprafețele plafoanelor „Casei Demetra” am propus folosirea materialor naturale din gama plăcilor fibrolemnoase. Finisarea acestora se poate face cu tencuieli din argilă iar zugrăvelile pot fi realizate cu vopseluri lavabile din argilă colorate cu pigmenți naturali fabricați din pulberi de calcar. În băi și pe anumite zone din bucătărie se poate folosi un finisaj de tip Tadelakt. Pentru finisarea dușumelelor am propus folosirea lazurilor naturale.  Finisajul pereților exteriori se va realiza cu lazuri naturale rezistente la specificul climei din România.

Paul Buică

 

vineri, 23 mai 2014

„Rulota Agwanti” – Un Proiect GRATUIT!


Proiectul „Rulota Agwanti” se adresează celor care au decis să inițieze construirea unor Comunități sustenabile în afara localităților, în zone mai puțin circulate, pe dealuri sau la țărmurile lacurilor, mărilor sau cursurilor de apă. Agwanti definește starea de detașare și acesta este unul dintre motivele pentru care am ales acest nume pentru proiectul rulotei. Al doilea motiv este că Proiectul „Rulota Agwanti” face parte la fel ca și toate celelalte proiecte de Case Naturale și de rulote din „Proiectul Dhyanna” – Modelul de Comunitate Sustenabilă pe care îl promovăm și prin intermediul site-ului: www.dhyanna.ro .
„Rulota Agwanti” în varianta prezentată are și o terasă acoperită cu o pergolă și o a doua pergolă în spate pentru protecția unui autovehicul cu remorcă.

joi, 10 aprilie 2014

Câteva Principii ale Arhitecturii Durabile (10)

Există în întreaga lume o mișcare tot mai puternică de întoarcere la valorile firești, la re-armonizare cu mediul înconjurător, cu Planeta, cu celelalte Ființe cu care conviețuim pe Pământ, cu interiorul nostru profund. Atenția alertă, firească, naturală, își are izvorul în acel loc sacru din interiorul nostru în care sălășluiește Ființa, OM-ul. Zeci, poate sute de mii de oameni, tineri și vârstnici, au conștientizat necesitatea re-întoarcerii la valorile reale și au ales să trăiască în Armonie cu Natura, au ales să construiască sate noi pe vetrele satelor mai vechi, depopulate pe de o parte în mod natural, biologic și, apoi, prin plecarea celor tineri în alte țări în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Alții, au ales să construiască așezări noi în locuri depărtate de furiile, noxele și hipnozele societății de consum. Există alte milioane de oameni care deocamdată cochetează cu ideea de a se reîntoarce în satele din care ei sau părinții lor au plecat cu mulți ani în urmă sperând într-o viață mai comodă la oraș.
Să părăsești pentru totdeauna aglomerarea urbană în care te-ai născut, ai crescut, ai fost inoculat cu sistemelele de „valori” consumiste majoritar acceptate, ai fost „educat” că Natura trebuie „cucerită” de parcă ar fi un inamic nu Casa Naturală și iubitoare în care te-ai întrupat, că omul se află în vârful unui presupus lanț trofic deși el este doar o Ființă din Sfera Vieții, este o provocare, o decizie deloc ușor de luat

miercuri, 9 aprilie 2014

Câteva Principii ale Arhitecturii Durabile (9)

O așezare umană care nu-și produce hrana și energia nu este sustenabilă. Comunitatea respectivă va importa hrană și energie din zonele producătoare. Aceasta înseamnă costuri de transport atât pentru energie cât și pentru hrană și celelalte bunuri necesare. Orașele s-au dezvoltat în jurul unor activități de producție industrială și a unor activități comerciale. Chiar dacă în orașe sau în zonele limitrofe există o industrie prelucratoare de produse alimentare, asta nu înseamnă că hrana se produce în interiorul spațiului urban.
Pentru că hrana nu se produce în interiorul orașului costul acesteia este ridicat pe de o parte de costurile de transport și pe de altă parte de lanțul inutil de intermediari. Soluția o reprezintă fermele urbane pe verticală. Practic, se dezvoltă o structură atât de înaltă cât permite structura geologica a zonei respective. Construcția este formată dintr-o serie de sere suprapuse și de terenuri deschise. Volumetria structurii este astfel concepută încât să permită o cât mai eficientă însorire. În partea de Nord a clădirii pot fi mini-centre de prelucrare a alimentelor: uscare, conservare, ambalare și zona de distribuție La Parter va funcționa un magazin cu legumele și fructele produse în serele și pe terenurile de pe fiecare nivel. Neexistând intermediari, prețurile vor fi „de producător”. Producția locală pentru consumul local va elimina în cea mai mare parte transporturile pe acest segment, aceasta însemnand o economie de carburanți și, ce este cel foarte important, reducerea poluării cu gaze de eșapament. Vor fi eliminate în totalitate chimicalele din culturile agricole ale fermelor verticale pentru că grădinile se vor proiecta în sistem de Permacultură.

marți, 8 aprilie 2014

Câteva Principii ale Arhitecturii Durabile (8)

Proiectarea și construirea unei Case Naturale este un act de creație care implică o expresie artistică, o aplicație practică a principiilor Geometriei Sacre, o temeinică pregătire tehnică, o cunoaștere a materialelor de construcție specifice, a tehnologiilor de construire și a echipamentelor tehnice cu care va fi dotată locuința, o cunoaștere profundă a mecanismelor mediului înconjurător, o înțelegere a necesității diminuării consumurilor și conservării resurselor, o abordare specifică locului și familiei căreia îi este destinată și mai înainte de toate, o stare interioară intens-conectată la tema proiectului și o atitudine receptivă la necesitățile reale de locuire ale viitorilor proprietari.